Surse
Curtea Constituţională a României a decis, pe 18 februarie 2026, că legea privind pensiile magistraţilor este constituţională, respingând sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cererile de trimitere a unor întrebări preliminare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Sursele difuzează cifre diferite privind votul: un titlu vorbeşte despre 6 voturi „pentru”, în timp ce o altă relatare menţionează un scor strâns de 5-4.
Legea adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului Ilie Bolojan prevede o perioadă de tranziţie de 15 ani, cu obiectivul ca vârsta standard de pensionare a magistraţilor să ajungă la 65 de ani până în 2042. În intervalul 1 ianuarie–31 decembrie 2026, magistraţii pot opta pentru pensionare „după împlinirea vârstei de 49 de ani”, iar apoi pragul creşte cu câte 1 an anual.
Pensia de serviciu va reprezenta maxim 70% din ultima indemnizaţie netă; calculul se va face raportat la 55% din baza de calcul (media veniturilor brute din ultimele 60 de luni), fără a depăşi pragul de 70% din ultimul salariu net. Pensionarea anticipată rămâne posibilă la 35 de ani vechime, dar cu o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard.
În prezent, pensia medie a magistraţilor era de 80% din ultima indemnizaţie brută. CCR a motivat că angajarea răspunderii şi justificările de urgenţă au fost legale şi a invocat jurisprudenţa anterioară (inclusiv Decizia nr. 467/2023).
Legea va fi trimisă spre promulgare preşedintelui Nicușor Dan şi publicată în Monitorul Oficial; termenul iniţial de intrare în vigoare (1 ianuarie 2026) va fi ajustat din cauza procedurilor judiciare prelungite. Decizia provoacă reacţii în magistratură (Lia Savonea, Gheorghe Stan), în rândul judecătorilor CCR (Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga) şi în spaţiul public.
